|
În ara noastr, primele tiri privind senzaionala descoperire,
au aprut abia în 8 ianuarie 1895, adic la 2 luni de la miracolul svârit de Röntgen i la 3 zile de la oficializarea sa în ziarul
Die Presse din Viena.
IOAN KAROLY IOZSEF i LAYOS KORTEJENI aa cum s-a întâmplat în întreaga Europ i în România au
existat amatori de senzaii tari care au reluat experienele lui Röntgen. Dintre acetia s-au remarcat îndeosebi profesorul de
fizic Ioan Karoly Iozsef i medicul Layos Korntejeni, care au realizat în 1896 la Oradea o instalaie cu raze x, la care au
examinat i bolnavi.
FRANTZ HERB, proprietar al unui Panopticum fotografic se pare c a fost printre primii care i-a
procurat un aparat de la Berlin, cu ajutorul cruia fcea demonstraii în mai multe orae din Transilvania în 1896.
ANTON
ABT se pare c la Cluj, profesorul a fcut mai multe cercetri i experimente în domeniu pe care le-a publicat în 1900, în monitorul
muzeului ardelean, secia medicin i tiine naturale.
BALASZ HERYERES alturi de Anton Abt, s-a remarcat profesorul de
la Catedra de Medicin Legal din Cluj, care, de asemenea, a subliniat importana radiologiei în precizarea fracturilor, a corpilor
strini, a vârstei osoase în mai multe articole publicate între anii 1901-1908.
CORNELIU MÜLER, doctor, face primele
investigaii, în 1910. Acesta diagnosticheaz în decurs de 4 ani aproape 70 de ulcere gastroduodenale care sunt confirmate i
postoperator.
SAMUIL KONYA, farmacist i doctor în chimie a pus bazele radiologiei la Braov, apoi s-a mutat la Iai
ca profesor de chimie al Universitii din Iai, îns continu s fac cercetri în domeniul radiologiei.
DIMITRIE NEGRU dintre
toi cei care au avut un rol mai mult sau mai puin meritual în radiologie se cuvine s-l amintim pe cel care a fost primul profesor
de radiologie la Facultatea de Medicin din Cluj i a devenit ulterior printele radiologiei din România, profesorul Dimitrie
Negru (1883-1955). S-a nscut la 20 decembrie 1883 la Tecuci, a absolvit Liceul V. Alecsandri din Galai i a urmat Facultatea
de Medicin la Universitatea din Bucureti, pe care a absolvit-o în 1911 cu teza: Contribuii la studiul circulaiei parenchimului
hepatic. Un an mai târziu devine secundar prin concurs la Spitalul Filantropia. Aici, sub îndrumarea profesorului NANU-MUSCEL,
ajunge s aprecieze faptul c diagnosticul unei boli se face numai în context clinic. Mai târziu, când va ajunge profesor de
radiologie va sublinia acest lucru de câte ori va avea prilejul:
,,Un bun radiolog nu poate fi decât medicul care este
în acelai timp un bun clinician. Îi alege ca specialitate radiologia, pe care o va studia în strintate timp de aproape doi
ani, avându-l ca mentor pe renumitul profesor Holknecht.
În 1914 se duce la Paris unde îi întregete studiile fiind coordonat
de profesorii Bordet i Beclard. Particip la Primul Rzboi Mondial, în 1916, dovedindu-se a fi un umanist de excepie. Dup Primul
Rzboi Mondial, revine la vechea sa pasiune radiologia. Numai c acest hobby se oficializeaz în momentul în care devine profesor
i ef al Catedrei de Radiologie, dar i decan al Universitii de Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu din ClujNapoca. Acest nou
statut îi ofer posibilitatea de a înfiina Institutul de Radiologie ataat catedrei omonime cu sediul în Strada Pasteur(1920).
Doi ani mai târziu Institutul se mut pe Strada Clinicilor în acelai corp de cldire cu Institutul de Radiologie Profesor I.
Niescu, unde se afl i astzi.
Profesorul D.Niescu a dotat institutul cu 3 aparate moderne de radiologie între anii 1922-1923
i mai mult a pregtit tehnicieni specializai în recondiionarea acestor aparate. De asemenea, D. Negru a avut un cuvânt greu
de spus i în domeniul radioterapiei tumorale i netumorale. Astfel, în colaborare cu G.Giurea alctuiete un raport asupra radioterapiei
cancerului pe care îl prezint în cadrul Congresului Naional de Ginecologie i Obstetric în 1925. Tot în cadrul congresului
menioneaz faptul c exist 3 centre specializate în tratamentului cancerului în ar Iai, Bucureti i Cluj.
În acest context,
profesorul Iuliu Moldovan înfiineaz în 1929 Institutul Oncologic din Cluj.
Profesorul D.Negru expune întreaga sa experien
radiologic în 3 tratate:
>Vol I - Radiologie medical (1931) trateaz fenomene de radiofizic i tehnic radiologic.
>Vol
II - Radiodiagnostic clinic
>Vol III Radioterapie clinic.
Desigur c activitatea sa didactic a mai cuprins i o mulime
de articole i referate privind noutile radiologice internaionale. Acestea au fost efectuate în cadrul Societii tiinelor Medicale
din Cluj i a Societii de Radiologie(1937).
Odat cu venirea celui de-al Doilea Rzboi Mondial se refugiaz la Sibiu. Aici,
dat fiind cunoscuta sa capacitate organizatoric i administrativ pune bazele unei instituii de radiologie cu activitate didactic,
spitaliceasc i tiinific corespunztoare. În 1945 se reîntoarce la Cluj i îi reia activitatea, nu pentru mult timp deoarece
este desemnat profesor de radiologie i director al Institutului de Radiologie din Iai.
În 1955 moare de pneumopatie, încheindu-se
astfel o important etap în evoluia radiologiei româneti.
IOAN PRGOI Perioada interbelic a adus un nou val de schimbri
pe toate planurile i prin urmare i în ceea ce privete radiologia. Astfel Facultatea de Medicin din Cluj este condus pentru
un interval destul de
scurt de conf.dr.Ioan Prgoi, ortoped i radiolog la Clinica Chirurgie I.
TRAIAN VASCULESCU
este numit în 1948 s conduc Facultatea de Medicin, era medic primar radiolog la Casa de Asigurri Sociale din Cluj-Napoca,
l-a avut ca mentor, timp de 10 ani pe D. Negru. Activitatea sa s-a axat mai ales pe cercetri efectuate în domeniul röntgenterapiei
i röntgendiagnosticului. A studiat efectele funcionale prin iradierea diencefalului i a glandelor endocrine publicând mai
multe lucrri de referin în acest sens.
I. CHIRICU din 1958 a condus Institutul Oncologic din Cluj. La început acest
institut a fost dotat cu câteva aparate de cobaltoterapie iar în 1978 se instaleaz un alt aparat de cobaltoterapie i o noutate
în domeniu Tetratronul. Cât privete conducerea Institutului Oncologic trebuie menionai: dr.Ghilezan Muatescu i dr.M.Micluia
ca efi de secie de röntgenoterapie, dr.I.Negru i dr.A.Ordeanu efi ai seciei de röntgendiagnostic, i reputatul dr.M.Ghilezan
ef al seciei de cobaltoterapie din 1973, actualmente profesor al seciei de radioterapie.
D.RDULESCU în 1976 preia
conducerea Institutului de Radiologie mai întâi ca i confereniar iar apoi ca i profesor pân în anul 1991. Sub conducerea sa,
cercetarea radiologic clujean i-a lrgit orizonturile prin participarea la diferite simpozioane, conferine i congrese. De asemenea,
s-au fcut remarcabile cercetri de radiogenetic, de diagnostic angioseriografic, explorri ale aparatului urinar, etc.
G.
BADEA. Radiologia zilelor noastre este marcat de apariia unui domeniu prin excelen revoluionar i anume ecografia. Aceast specialitate
a surprins radiologia nu numai prin posibilitile noi de explorare a organelor în timp real ci mai ales prin inofensivitatea
metodei, prin protecia împotriva radiaiilor X care au fost înlocuite cu radiaiile ultrasonore. Iniiatorul ecografiei a fost
eminentul profesor doctor de la Clinica Medical III, G. Badea. Domnia sa are meritul nu numai de a fi achiziionat aparate
de ecografie ci, i de a fi pregtit medici i studeni în domeniu.
|
