Figuri importante ale radiologiei mondiale

SUA
Pionierii de seama ai radiologiei::

WILLIAM GILBERT (1540-1603) a fost fizicianul reginei Elisabeta I. În lucrarea sa de referin din 1600 De Magnete a definit magnetismul terestru i a introdus cuvântul electricitate, motiv pentru care a fost considerat unul dintre înaintaii lui Röntgen.

MICHAEL FARADAY (1791-1867) a descoperit inducia electromagnetic la Institutul Regal din Londra.

JAMES CLERK MAXWELL (1831-1879) a reluat experimentele lui Faraday i a fcut distincie între electricitate i magnetism, cu ajutorul a 4 formulare simple-ecuaiile lui Maxwell.

J.J. THOMSON(1856-1940) laureat al Premiului Nobel datorit descoperirii sale revoluionare electronul.

SIR WILLIAM CROOKES (1832-1919) cunoscut fizician, a descoperit în 1861 Thaliul cu ajutorul cruia a produs radiaii x. Problema e c nu i-a explicat neclaritatea plcilor fotografice. A rmas în memoria posteritii prin tuburile vidate care îi poart numele.

A.A.CAMBELL SWINTON (1863-1930) a fost primul inginer electrician care a fcut I-a radiografie intervenional din lume dup un generator de înalt frecven Tesla.
SIDNEY ROWLAND (1872-1917) a pus bazele Ziarului Britanic de Radiologie înc de pe vremea studeniei. Acesta a fost primul ziar de radiologie din lume. La început s-a numit Archives of Clinical Skiagraphy.

SILVANUS THOMSON (1851-1916) a fost preedintele primei societi de radiologie din lume înfiinat la Londra în 1897. Aceast societate de radiologie l-a avut ca membru onorific pe Röntgen, iar mai târziu a devenit Institutul Britanic de Radiologie.

JOHN MACINTYRE (1871-1928) fondatorul primei secii de radiologie la Spitalul din Glasgow. A fost medic chirurg i a realizat pentru prima dat radiografia seriat pe piciorul unei broate.

SIR JAMES MACKENZIE DAVIDSON (1857-1919) chirurg, a fost primul cavaler al radiologiei datorit faptului c a realizat încruciarea firului pentru detectarea corpurilor strine folosind i principiul triunghiularitii.

A.E.BARCLAY (1876-1949) a examinat carnea cu bismut i a fost responsabil pentru stabilirea primului program de instruire i calificare formal (DMRE) pentru radiologie în 1917. A pus bazele cine- i micro- radiografiei la Institutul Nuffield de cercetare medical din Oxford.

C.THURSTAN HOLLAND (1863-1941) a introdus radiologia în Liverpool, a fost primul preedinte al ICR în 1925.

ERNEST mai târziu LORD RUTHERFORD (1871-1937) a folosit particule rapide în 1917 obinând dezintegrarea nuclear. Pe acest principiu se bazeaz acceleratorii de particule i radio izotopii artificiali. A propus termenii de , i pentru aceste radiaii.

L.G.GRIMMET(1903-1951) a desenat primul container practic i folosibil pentru Co 60 ca o surs de radiaii pentru teleterapie.

W.V.MAYNORD cunoscut în literatura de specialitate pentru implicarea sa în radiologia dozimetric (1920), a dezvoltat sistemul de dozare a radiului i evoluia radiaiei dozimetrice.

RALSTON PATERSON (1897-1981) de la Spitalul Cristie din Manchester a fost mare arhitect al radioterapiei curative moderne. A scris manualul intitulat Tratamentul bolilor maligne prin radioterapie. A devenit primul radioterapist preedinte la ICR în 1950.

L.H.GRAY (1905-1965) Fondatorul principiului Bragg-Gray de ionizare a cavitilor. Pe acest principiu se bazeaz conceptul dozei de absorbie. S-a implicat în stabilirea standardelor pentru radiaii i a msurilor i protecia radiaiilor. A propus în 1966 nuanele de gri s fie adoptate ca unitate în SI de doz absorbit.

JAMES K. BRAILSFORD (1888-1961) a publicat în 1934 Radiologia oaselor i Articulaiilor.

E.W.TWINING (1887-1939) a fost considerat printele neurologiei britanice i a scris o carte în care i-a expus cercetrile asupra sistemului ventriculilor cerebrali. Cartea a fost publicat post mortem în 1938.

IAN DONALD (1910-1987) profesor în Midwifery-Glasgow e cel ce a introdus i a dezvoltat ultrasunetele în medicin. A devenit cunoscut prin lucrarea intitulat Investigarea masei abdominale prin pulsarea US(1958).

SIR GODFREI HOUNSFIELD de la EMI împreun cu neuroradiologul JAMES AMBROSE au prezentat la întâlnirea de la Institutul Britanic de Radiologie un nou aparat computer tomograf. Au primit Premiul Nobel în 1979. Unitatea de msur în CT îi poart numele.

SIR PETER MANSFIELD a primit Medalia de Aur al EAR i este cunoscut în literatura de specialitate ca fondatorul RMN-ului, alturi de RAYMOND ANDREW, JOHN MALLARD, IAN JOUNG.

UNGARIA
Senzaionala descoperire a lui Röntgen s-a rspândit cu iueala fulgerului în întreaga lume. Pe seama ei ziarele au fcut tot felul de comentarii i supoziii. Oamenii de tiin n-au întârziat s-i manifeste interesul pentru aceast descoperire, reluând experimentele lui Röntgen i observându-le cu proprii lor ochi.
Astfel în Ungaria tirea a fost publicat de ziarul Sieben bürgisch-Deutschen Tagblatt în Hermanstadt pe 8 ianuarie 1896.
Pe 18 ianuarie 1896 ENDRE HÖGYES a trimis o lucrare la Societatea Regal numit Radiografia întregului schelet datorat lui Röntgen. eful Institutului de fizic Jenö Klupathy îl roag pe Lorand Eötvös pe 16 i 30 ianuarie 1896 s-i radiografieze mâna la Institutul de Matematic i Fizic.
Aparatul folosit, de altfel primul tub cu raze x din Ungaria a fost fcut de fizicianul KAROLY KISS.
Pe 10 decembrie 1896 i 14 ianuarie 1897 JOSEPH ISZLAI, doctor a fcut radioscopii ale feei, craniului i dinilor la Clinica Stomatologic raportând observaiile sale Societii de Matematic i Fizic i Societii Regale de Medicin.
Primele studii privind aplicaiile clinice ale razelor x s-au datorat lui ALEXANDER, maghiar stabilit la Kezmarok-Slovacia.
Dintre oamenii de tiin maghiari care au fcut cercetri asupra radiaiilor x menionm:

BELA ALEXANDER(1857-1916) maghiar stabilit în Germania, confecioneaz un aparat radiologic folosit pentru diagnostic i cercetare. În decembrie 1907 devine eful Institutului de Radiologie din Budapesta, iar în 1909 organizeaz o conferin în care ofer detalii privind cercetrile sale asupra radiaiilor x. Tot în cadrul acestei conferine el afirm:
,,razele x pot arta numai adevrul, dar cu proprii notri ochi trebuie s recunoatem adevrul..
Pe 1 septembrie 1914 devine primul profesor universitar din Ungaria.
El a fost întemeietorul a dou instituii de radiologie construite în interval de doi ani: prima a fost condus de Thurzobanyai Elischer, a doua de Bela Kelen.

THURZOBANYAI ELISCHER (1875-1929), a fost confereniar i doctor la Clinica Koranyi, iar în 1921 devine decan i preedinte al Asociaiei Medicale din cadrul Universitii Debrecziner.

BELA KELEN, devine în 1909 ef al seciei de radiologie la Institutul Ginecologic din Budapesta. Studiile sale s-au orientat asupra tratamentului cancerului uterin prin radioterapie. Din 1920 devine profesor la Institutul de Fizic Radiologic.

JENÖ HOLZWARTH (1875-1922) studiaz medicina i se specializeaz în chirurgie. Studiaz leucemia i este primul care a tratat aceast boal folosind terapia razelor x. În 1916 devine profesor de chirurgie. Moare în 1922, la vârsta de 48 de ani din cauza expunerii la radiaii.

LASZLO RHORER, medic, devine în 1910 profesor de fizic medical la Academia Veterinar din Budapesta. Studiaz radiologia pe animale iar în 1920 este numit ef al seciei de radiologie. În 1923 devine profesor de fizic medical i radiologie la Universitatea Pecs.

ZOLTAN HRABOVSKY care studiaz un spital de radiologie numit Institutul Lorand Eötvos.

VILMUS MANNINGER a fost primul director la Institutul Lorand Eötvos, studiaz cancerul.

RATKOCZY în 1943 introduce noiunea de protecie radiologic, face cercetri asupra radioterapiei limfogranulomatozei i arat importana radiologiei în cadrul stomatologic.

REPUBLICA SLOVAC
Aceast ar ocup un loc aparte în istoria radiologiei fiind ara de origine a lui F.A.Lenard care a colaborat îndeaproape cu Röntgen.

LENARD, el însui laureat al Premiului Nobel a studiat la o coal catolic din Klarissen avându-l ca mentor pe profesorul de fizic Virgil Klatt În 1894 îl asist pe Röntgen la experimentele sale iar în 1897 la sugestia profesorului de fizic FRIEDERICH DOHNAYI construiete un laborator pe care îl echipeaz cu aparate radiologice, în scopul utilizrii lui de medicii Spitalului Militar. Dar Lenard nu a fost singurul reprezentat al Slovaciei în domeniul radiologiei.

JOSEF PONTOCEK, autorul unui aparat radiologic care se afl în Spitalul Statului. A fost unul dintre pionierii radiologiei din Slovacia.

LUDOWIT VALACH (1893-1941) a lucrat la clinica de interne a profesorului Kristian Hynek i a fost conductorul radiologilor din Slovacia. A înfiinat un departament de radiologie în cadrul Spitalului Statului care, în 1931 se transfer la Spitalul Elisabeta i devine clinic radiologic cu 95 de paturi. Lui îi revine meritul de a fi cel care a luptat pentru recunoaterea radiologiei ca tiin medical. A murit la 48 de ani.

EUGEN KUNSTSTADT a fost ef al Clinicii de Radiologie i Oncologie din sudul Slovaciei.

ARNOST LANYI, eful Clinicii de Radiologie i radioterapie din Martin, a fost unul dintre cei mai importani radiologi ai secolului XX.

REPUBLICA CEH
KAREL DOMALIP(1846-1909) a fcut în Republica Ceh primele cercetri în radiologie în ianuarie 1896 la Universitatea Tehnic din Praga.

VLADIMIR NOVAK (1869-1944) i profesorul V.STROUHAL (1850
-1922) au realizat experimente asemntoare pe care le-au prezent Asociaiei Medicale din Praga.

RUDOLF JEDLICKA (1869-1926) în colaborare cu profesorii STROUHAL i KAREL DOMALIP au realizat un aparat radiologic la care au adugat anticatozi tuburilor Crookes. În 1896 proprietarul hotelului Slawisches Hans a fondat un laborator de radiologie în cadrul hotelului pe care l-a echipat în întregime cu aparatur german. Aici se produceau radiografii bune i clare având un timp de expunere mic.
În 1897 Jedlika achiziioneaz un aparat cu împrumut pe credit. Rezultatele obinute cu ajutorul acestui aparat impresioneaz guvernul austriac ce se decide s-i plteasc aparatul în patru rate. Este un pas înainte realizat de radiologie deoarece pân în 1899 acetia erau obligaii s plteasc din propriul buzunar aparatele achiziionate.
În 1898 profesorul Maydl prezint un grup de pacieni la întâlnirea de la Asociaia Medical. Pacienii sunt diagnosticai de Jedlicka i sunt operai cu succes. În acest fel Jedlicka devine primul om care a introdus radiologia în Cehia prin cursul su intitulat Scintigrafia i valoarea sa diagnostic în chirurgie. Totodat devine i fondatorul scintigrafiei în lume.
A fost autorul unor lucrri de renume dintre care menionm:
> Scintigrafia i scintiscopia cu raze x i valoarea sa diagnostic în chirurgie.
> Scintigrafia diagnostic a fracturilor de cot(1899)
> Anatomia topografic cu raze x a prii superioare a corpului
> Atlasul de anatomie normal i patologic(1900)
Între 1902-1903 Jedlicka ine primul curs de scintigrafie chirurgical, în care folosete termenii de scleroz vascular i miozit osificant. În lucrrile sale i-a expus cercetrile pe larg, descriind infiltraiile pulmonare, abcesele, adeziunile pleurale, pneumonii gangrenoase i apreciaz importana anevrismului aortic.
A fost autorul unor articole de referin în mai multe ri europene ca: Germania, Rusia, Frana.
În 1912 întemeiaz Institutul pentru Tratament i Educaie a Handicapailor iar în 1922 devine profesor de chirurgie i eful Clinicii Secundare de Chirurgie a Universitii Karls. A fost laureat al premiului Venia Docendi (1925).
La primul congres al Societii Cehe de Radiologie din 1926 el spune c radiul folosit în experienele lui Becquerel i Curie ar fi prevenit de la Joachimsthal din Cehia i c acest ora ar fi singura surs de radiu pur din lume. De asemenea, Jedlicka a fost fondatorul Clinicii Radioterapeutice din Praga. Pe de alt parte, sntatea sa a avut de suferit din cauza expunerii la radiaii. Astfel, în 1899 radiaiile i-au atacat mâinile iar cinci ani mai târziu trei degete ale mâinii stângi i-au fost amputate.
El însui îi trateaz recidivele mâinilor i braelor prin radioterapie. În cele din urm boala a învins i a murit la 57 de ani.

KRISTIAN HYNEK (1879-1960) studiaz radiologia medical între 1913 i 1919, când hotrte s capete o experien mai mare în radiologie i urmeaz cursurile Universitii Noi din Bratislava.

ADOLF SIGMUND (1892-1934) preia postul lui Jedlicka în 1926, era profesor i ef al seciei de radiologie. Moare pe neateptate în 1934.

VACLAV SVAB (1900-1981) de profesie chirurg, a fost primul profesor al Clinicii de Radiologie al Universitii Karls din Praga. A fcut cercetri în domeniul osteologiei i în tractul gastrointestinal.
WARTENHORST (1855-1947) arat superioritatea radiologiei fa de metodele clasice de diagnostic al bolilor pulmonare-auscultaia i percuia.

AUSTRIA
În aceast ar radiologia a început odat cu cursurile postdoctorale de calificare la Facultatea de Medicin a Universitii Viena, care au aprut în revista Pro memoriam i care au fost scrise de KIENBÖCK i HOLZNECHT. Au mai editat o carte împreun intitulat: Radiologia-o disciplin medical special în care afirm c:
,,Motivul pentru care a fost scris este acela c fiecare medic singur în acest domeniu trebuie s se bizuie pe educaia sa autodidact datorit lipsei de educaie din coala angajarea medicilor a fost desemnat pentru munca radiologic numai o scurt perioad de timp fr a i se fi permis s renune la munca clinic.

FREUND, un vechi prieten a fost primul terapist care a aplicat Venia legendi în dermatologie (1901) i care i-a ajutat s aplice cursurile postuniversitare în radiologie.
Munca lor nu a rmas fr rspuns. Astfel Wagner-Jauregg i-a recomandat în 1904 pe Freund, Holznecht i Kienböck, ministrului sntii.
Ca urmare, Holznecht a devenit asistent cercettor la Spitalul Universitar Medical i a primit o camer în care -a instalat un aparat radiologic. Moartea lui Stöckl (1902) îi deschide calea spre afirmare. Se mut la centrul de radiologie de la Spitalul General Dermatologic din Viena unde îl avea ca ef pe LANG.
În 1904 îi d doctoratul iar în mai 1905 devine ef al seciei de radiologie. În activitatea sa a acordat o atenie special diagnosticului i terapiei cu raze x. Pentru el: ,,Un film este ca o carte potal a unei cltorii complete. Din activitatea sa se poate meniona :
>Editeaz Diagnosticul cu raze x asupra toracelui(1901).
>Dezvolt cromoradiometrul i scrie câteva lucrri în care arat importana terapiei cu raze x (1902).
>A introdus noiunea de unitate holznecht pentru doze speciale de raze x.
>A studiat tractul gastro-intestinal.
>În colaborare cu G.KAISER mentorul su a scris o lucrare despre statutul radiologiei, posibila vizualizare în interiorul stomacului cu ajutorul unui amestec opac de Bismutum subnitricum lucrare ce nu a fost publicat niciodat.
Unul dintre asistenii lui Holznecht a fost HAUDECK renumit pentru descoperirea niei care îi poart numele.
Datorit activitii lor în mediu cu radiaii, Holznecht i Freund s-au îmbolnvit de cancer. Ei au încercat s-i trateze propriile carcinoame cu ajutorul radioscopiei, fiind în acelai timp pacieni i terapeui.
Ali pionieri de la coala Holznecht au fost: Fritz Pordes, Karl Presser, Alfred Jungmann, Georg Polizer, Fritz Eisler, Felix Fleishner, etc.

BELGIA
Cele mai premature i evidente aplicaii ale razelor x au fost pentru depistarea fracturilor i dislocaiilor.

F. DWELSHAUVERS-DERY fizician la Liege a încercat s gseasc o metod de vindecare a fracturilor utilizând radiologia. Astfel, pe 15 ianuarie 1986 a fcut radiografia unui col femural rupt în care a artat c cele dou fragmente de os rupt sunt aliniate. Metoda s-a dovedit eficace deoarece a permis localizarea cu precizie a fracturilor fr s fie necesar îndeprtarea bandajelor.

F.RICHARD a fost chimist. Fascinai de razele x, oamenii de tiin ai vremii au încercat s le gseasc utilitatea folosindu-le la scar tot mai larg. Astfel, pe 20 februarie 1896, chimistul F. Richard a scris în revista Clinica, rezultatul primelor experimente efectuate în laboratorul de fizic al Universitii din Bruxelles, experimente în care a folosit o spiral Ruhmkorff i a obinut o radiografie a mâinii sale. Timpul de expunere a fost de 40 de minute iar distana fa de tubul Crookes de 20 cm.

DUYSE DE GHENT a gsit utilitatea radiologiei în oftamologie prin lucrarea sa intitulat Aplicaiile radiaiilor x în chirurgia ocular. A fcut cercetri pe ochi de iepure. Într-una din observaiile sale spunea:
,,S obii o imagine a unui obiect metalic aflat într-un ochi uman este necesar doar s plasezi piesa filmului fotografic în jurul colurilor sub pleoap i s trimii o raz x din partea temporal. Se pare c rezultatele sale nu au fost pe deplin satisfctoare, metoda a fost reintrodus de olandezi, 25-30 de ani mai târziu i considerat mare descoperire.

J.DE NOBELE-GHENT a fcut cercetri asupra dislocaiilor congenitale de old. Rezultatele obinute le-a publicat în Analele Societii Medicale Gand.
El a observat dermatite cauzate de radiaii x la un tânr care a fcut o demonstraie de radioscopie plasându-i mâna pe ecran.

J.BOINE de profesie fizician. Dup terminarea facultii se orienteaz spre ortopedie. Viziteaz mai multe universiti strine dar în Berlin îi descoper pasiunea pentru radiologie. A lucrat foarte muli ani cu radiaii x i-a murit de pleurezie.

C.LOMBARD de profesie fizician, a lucrat câiva ani la Bruxelles ca fizioterapeut. Se retrage în oraul su natal i intr în domeniul radiodiagnosticii i radioterapiei. Dup Primul Rzboi Mondial apar primele semne ale unei radiodermite severe, boala a evoluat rapid iar în 1926 trei degete de la mâna stâng i-au fost amputate. A murit din cauza unei boli hematologice în 1934.

A. MORLET, fizician, absolvent al Universitii din Bruxelles 1896.La Antwerp se angajeaz în radioterapie. Munca în mediu cu radiaii x îi cauzeaz apariia unor leziuni la nivelul mâinilor. Leziunile se transform în cancer care a evoluat rapid cu metastaze. A murit în 1932 fiind premiat cu Legiunea de Onoare i Medalia de Aur a Fundaiei Carnegie.

MR. VAN ROOST, tot laureat al Legiunii de Onoare a lucrat ca asistent la Spitalul Elisabeth-Antwerp i a murit din cauza unei radiodermite.
Primul Atlas de radiologie normal publicat la Bruxeles (1908) a fost considerat drept prima carte de anatomie radiologic normal din lume i a fost conceput pentru a ajuta medicii în munca de zi cu zi.

BULGARIA
Aceast ar a fost cunoscut ca ara de origine a radiologiei moderne. Aici s-a constituit în 1937 un centru anticancer în care radiul era folosit în scopuri terapeutice.
Lipsa de cunoatere ce exista în acest domeniu a dus la organizarea unor cursuri de specializare, iar în 1938 s-a înfiinat Catedra de Radiologie din cadrul Facultii de Medicin Sofia. Doisprezece ani mai târziu au aprut primele uniti specifice pentru diagnosticul cu radioizotopi.

G.TENCHOV a fost eful Seciei de Radiologie i Röntgenologie, profesor al crui merit deosebit era acela c a introdus cursuri de specializare postuniversitare i a adoptat sistemul de admitere pentru diploma de specialitate în Röntgenologie. Aceast specialitate a fost împrit în: Röntgenologie, radiologie i medicin nuclear.
S-au fcut studii radiologice în domeniul tractului gastro-intestinal, genito-urinar, neurologiei, radiologiei musculo-scheletice, cardio-vasculare i pediatrice.
În 1956 apare angiografia prin radiografia vaselor inimii cu dublu contrast.
În 1976 se dezvolt CT la nivelul capului iar în 1982 pentru întreg capul. Totodat s-a acordat o atenie deosebit diagnosticului cu ultrasunete.

FRANA
TOUSSAINT BARTHELEMY, doctor, s-a nscut în Nancy(1850), a urmat coala Primar din Metz i a studiat medicina la Paris devenind asistent al profesorului Fournier. Ca medic, a studiat profilaxia bolilor venerice. Ziarul de 7 ianuarie 1896 Die Frankfurter Zeitung i-a atras în mod deosebit atenia prin anunul fcut asupra descoperirii lui Röntgen. A reprodus experimentul mai întâi singur, apoi împreun cu dr.Paul Oudin, Claude Bernard i D`Arsonval realizând împreun 7 proiecte despre curentul de înalt frecven.

OUDIN este cunoscut ca fiind inventatorul rezonatorului i primul om din lume care a plasat un radio în vârful Turnului Eiffel, a fost propus ca ef al Colegiului de Medicin din Frana. Împreun cu Barthelemy a studiat lucrarea de dizertaie a lui Röntgen i a reprodus faimosul experiment, fiind premiat cu Premiul Montyon.

BARTHELEMY a studiat lucrarea de dizertaie a lui Röntgen i a reprodus experimentul. Împreun cu Oudin în 1896 au fost premiai cu Premiul Montyon pentru eforturi depuse la popularizarea radiolgiei.
Bineîneles c Frana este cunoscut mai ales datorit unor oameni de tiin celebrii ca: Pierre i Marie Curie, Henri Becquerel, Iréne i Joliot Curie, etc.

GRECIA
În 1933 se înfiineaz Societatea de Radiologie din Grecia i tot în acel an radiologia devine disciplin medical separat. Se fac eforturi pentru specializarea studenilor mediciniti care doreau s urmeze cariera de radiolog. La început, specializarea a durat 3 ani (15 luni pentru diagnostic, 15 luni pentru radioterapie, 6 luni pentru aplicaiile cu radium. Din 1952 perioada de specializare se mrete la 4 ani. Diploma era acordat numai dup susinerea unui examen în faa unei comisii alctuite din doctori i radioterapeui oncologi. Noul radiolog era parte a Societii de Radiologie din Grecia cu drepturi depline de a participa la întruniri i activiti tiinifice, precum i de a publica lucrri.

ITALIA
Ca majoritatea rilor europene i în Italia o parte din ei au avut privilegiul de a relua experimentele lui Röntgen. Dintre ei s-au remarcat:

AUGUSTO RIGHI un important fizician italian, autor a peste 60 de lucrri tiinifice. Este cunoscut a fi printele xeroradiografiei datorit faptului c a obinut o radiografie prin developarea unei imagini electrostatice. A avut onoarea de a fi primul preedinte al Societii Italiene de Radiologie.

DE GAETANO i ALVERO din Naples, au fost primii din lume care au introdus radiologia în domeniul militar. Ei foloseau radiaiile x pentru localizarea i extragerea gloanelor din corpurile soldailor rnii în btlia de la Adua.

EDUARDO MARAGLIANO medic la Universitatea din Genoa i senator a aprobat furnizarea de echipament radiologic nou tuturor clinicilor din Genoa. A studiat bolile pulmonare i tuberculoza, prezentându-i rezultatele cu elocin la cursurile de sfârit de la academie (1897).

ALESSANDRI i DALLA VEDOVA au fcut primele studii asupra litiazei biliare (1900).

FRANCESCO GHILARDUCCI ef al catedrei de Electroterapie i Radiologie Medical(1907) i profesor emerit al aceleiai catedre a avut meritul de a iniia studenii lui Charchot în cercetarea radiologic prin sistematizarea radiolgiei în Italia, a înfiinat prima coal de Specializare.

ARISTIDE BUSSI a inventat seriograful (1911), a fcut studii asupra bulbului duodenal. În 1913 se înfiineaz Societatea Italian de Radiologie iar un an mai târziu, în 1914, profesorul de radiologie Felice Perusia din Milano înfiineaz i devine editor la ziarul Radiologia medical. Tomoscopia a fost pentru prima dat introdus în Italia de Baese di Castelvecchio în scopul localizrii glonului.

GIAN GIUSSEPPE PALMIERI, profesor în Bologna i preedinte al SIRIM, a scris o lucrare intitulat: Cardioplastia în care vorbete despre noiunile de baz privind radiologia tridimensional a inimii.

ALESSANDRO VALEBONA, profesor de radiologie în Genoa, inventeaz o metod de explorare a stomacului cu dublu contrast (1925).

ENRICO BENASI i ARMANDO ROSI au studiat (1925) efectul colecistokineticelor la ft.

GUERINO LENARDUZZI i PECCO inventeaz ecografia cu ioduri organice (1927).

PIETRO CIGNOLINI, profesor de radiologie la Palermo i editor al Societii Internaionale a Jurnalului de Radiologie, a îmbuntit tehnica propus de Sabat i Stumpf i a publicat primele studii în Chimografia analitic, a inventat Polichimografia Cignolini care a fost unica metod utilizat în scopul obinerii de informaii asupra afeciunilor inimii.(1932)

ENRICO FERMI, a studiat gradele beta i a devenit laureat al Premiului Nobel pentru fizic (1933).Împreun cu Emilio Segre prin studiile lor au pus bazele medicinii nucleare.

EMILIO SEGRE, profesor de fizic la Palermo i laureat al Premiului Nobel pentru fizic, a descoperit Th primul element artificial radioactiv.

ARTOM, fiziolog, împreun cu profesorul de fizic Emilio Segre au demonstrat încorporarea radioactiv a fosforului în organismul fosfolipidelor (1937).

ABEATICI i CAMPI din Torino au avut o contribuie important prin faptul c au pus bazele splenoportografiei (1951).

OLANDA
În ceea ce privete radiologia, Olanda s-a mândrit foarte mult cu Röntgen care era originar dup mam din Amsterdam. Îns au existat i ali oameni de seam ca:

E.J.COHEN (1869-1944) doctor, pe 10 ianuarie 1896 a realizat poza unei monezi. A lucrat cu dr.Johannes Karel August Wertheim Salomonson (1864-1922) i a publicat un articol pe 15 februarie 1896 în revista Nederlands Tijdschrift von Geneeskunde, în care a prezentat o serie de poze efectuate cu ajutorul razelor x.

WERTHEIM SALOMONSON s-a nscut la Almedo, a studiat medicina în Leiden i s-a specializat în neurologie. Folosindu-se de radiaiile x a fcut studii în electrodiagnostic i röntgenologie. În 1899 a devenit profesor de neurologie i röntgenologie la Amsterdam iar în 14 aprilie 1901 a înfiinat împreun cu 11 doctori Nederlandse Vereniging von Electrotherapie Radiologie care a fost transformat în Nederlandse Vereniging von Radiodiagnostiek. A inventat o metod care a permis compresia i colimarea.

P.H.EIJKMAN (1862-1914) cunoscut fizician, a studiat funcia aerian. În 1908 a prezentat o serie de poze realizate cu ajutorul razelor x la Congresul Internaional de Radiologie din Amsterdam. L-a succedat pe Wertheim ca profesor de radiologie, îns a murit curând dup aceea.

B.G. ZIEDSES DES PLANTES (1902-1993), neurolog a devenit profesor de radiologie la Universitatea din Amsterdam. A fost cel care a pus bazele tomografiei, a fcut prima prezentare în 1965. A realizat fundamentul substraciei röntgenologice, publicat în 1934. Metoda a fost în mod deosebit apreciat i a devenit mai târziu angiografie.

Ali radiologi cunoscui au fost: D.VAN DIJK, A.FEDENA, GORISEN L.KORTMAN, GRONINGEN, LEIDEN, DAGRA - au produs Cholebrim i utilizat drept colecistokinetic, J.C.SOMER - a dezvoltat transductorii (1968), J.R.BLICKMAN - a deschis drumul radiologiei olandeze spre SUA.