|
Antoine Henri Becquerel (1852-1908)
A aparinut prin natere comunitii oamenilor de tiin. Bunicul su a fcut cercetri
în electrochimie iar tatl su a studiat fenomenele de fosforescen i fluorescen.
La rândul su, Becquerel a dus mai departe
tradiia, nu numai motenind pasiunea pentru tiin, ci continuând cercetrile tatlui su asupra mineralelor i compuilor studiai
de acesta.
Aflând c în descoperirea radiaiilor x, Rntgen a folosit fluorescena, i-a spus c din moment ce avea la îndemân
materiale fluorescente ar putea observa i el aceste radiaii misterioase prin propria prism.
Aa se face c, a ales sulfat
ceranil de K (K2 Cl2 O2S4)2 pe care l-a expus luminii soarelui plasându-l pe o plac fotografic învelit în hârtie neagr. La
developare placa a relevat imaginea cristalelor.
i-a explicat fenomenul astfel: substana fosforescena emite radiaii care
penetreaz hârtia opac la lumin. A crezut iniial c energia solar ar fi fost absorbit de uraniu care emite radiaii x.
A
intenionat s reia experimentul folosind alte cristale fosforescente, îns pe cer au aprut norii pentru mai multe zile i a amânat
experimentul. A pus placa fotografic cu cristalul într-un sertar. Nu mic i-a fost surpriza când, la developare a observat
c imaginile erau clare i puternice. Acest lucru însemna c uraniul emite radiaii i fr o surs extern de energie cum ar fi soarele.
Prin urmare descoperirea radioactivitii i-a aparinut în totalitate-emisia spontan de radiaii de ctre un material.
Prin
aprofundarea cercetrilor, a observat c radiaiile emise de uraniu au proprieti asemntoare cu radiaiile x, dar spre deosebire
de ele ar putea fi deflectate de un câmp magnetic i ar fi posibil s fie constituite din particule încrcate. Ca urmare a descoperirii
radioactivitii i s-a decernat Premiul Nobel pentru fizic in 1903.
Un aspect mai puin plcut al muncii sale este acela c,
în timp ce fcea cercetri cu cristale de uraniu a uitat un cristal în buzunar. A fost surprins s gseasc buzunarul gurit. În
cursul experimentelor a lucrat cu mâna liber i s-a rnit, vindecarea a durat câteva luni. Datorit acestui lucru Becquerel s-a
numrat printre primii care au simit efectul nociv al radiaiilor.
Pierre Curie (1859-1906) i
Marie Curie (1867-1934)
În 1880 Pierre Curie i fratele su au dezvoltat o pasiune asupra piezoelecteicitii prin aplicarea
unei presiuni fizice asupra cristalelor rezultând crearea unui potenial electric, pasiune datorit creia a devenit cunoscut.
Cercetrile sale s-au extins asupra fenomenului de magnetism.
A fcut o asociere între temperatur i magnetism, descoperind
punctul curie deasupra cruia proprietile magnetice ale materialelor dispar.
În 1895 o întâlnete pe Maria Sklodowska cu
care se cstorete i creia îi acord sprijin studiind împreun cu ea radioactivitatea. Investigarea radioactivitii au fcut-o pe
minereul de uraniu, ale crui proprieti radioactive fuseser certificate de curând de ctre Becquerel. Denumirea de radioactivitate
aparine Mariei Curie. Dealtfel, munca lor a constat în extracia chimic a uraniului din minereu. Marie a observat c materialul
rezidual era mai activ decât materialul pur. De aici a tras concluzia c minereul de uraniu trebuie s conin i alte elemente
radioactive înafara uraniului.
Având aceast concluzie la baz înarmat cu ambiie i perseveren a descoperit Radiul i Poloniul.
A dus o munc titanic prin prelucrarea unor tone de minereu donate de guvernul austriac. Din aceste tone trebuia s izoleze
materialul pur i s-I determine proprietile chimice.
Se spune c laboratorul lor care era destul de rudimentar echipat semna
noaptea cu vistieria unui palat care adpostea smaralde din cauza luminielor verzi de material radioactiv pur ce se gsea în
minereu.
Munca lor a fost rspltit în 1903, când li s-a decernat Premiul Nobel pentru fizic. În mod tragic, în 1906, Piere
Curie a murit într-un accident pe când traversa strada în timpul unei furtuni Marie a trebuit s continue singur munca de cercetare
asupra radioactivitii. Pe plan social i profesional Marie a preluat postul de la universitate al soului su, fiind prima femeie
profesor de la Sorbona în cei 650 ani de istorie. De altfel, primul su curs a început cu câteva cuvinte adresate publicului
despre soul su in memoriam.
În cinstea lui, la Congresul de Radiologie în 1905 a fost ales curie-ul ca unitate de baz
pentru radioactivitate.
1Ci=3,7x10 dps.(sic) Bq
Prin definiie, 1Ci fiind cantitatea de radiu care echilibreaz
1 gram de radiu.
În 1911 Marie primete al II-lea Premiu Nobel, în chimie de data aceasta pentru descoperirea Radiului
i Poloniului. A devenit prima femeie care a primit dou Premii Nobel.
Ca om de tiin Marie a vzut posibilitile pe care le
oferea Radiul, i ca urmare, a încurajat terapia cu Radium în tratamentul afeciunilor canceroase.
Sntatea sa a avut de
suferit din cauza muncii cu materialul radioactiv; de-a lungul anilor fiind supus la ase intervenii chirurgicale pe cornee
datorit glaucomului de care suferea. Nimeni nu credea c va mai putea rezista unei a aptea intervenii chirurgicale, ca urmare
a anemiei marcate care îi mcina organismul.
Inevitabil, a murit pe 4 iulie 1934 fiind învins de anemia pernicioas.
Ernest Rutherford (1871-1937 )
A cercetat de asemenea fenomenul de radioactivitate dar meritul sau deosebit
consta in faptul ca a descris conceptul teoretic al atomului si mai mult de cât atât, a studiat structura atomului, descoperind
particulele , si protonul. Chiar denumirea de neutron i-se datoreaz, acesta fiind iniial descoperit de James Chadwick.
Studiile
sale s-au extins i în domeniul matematicii, de unde a folosit ecuaia exponenial pentru a calcula vechimea substanelor radioactive;
a fost primul care a elucidat misterul ce plana asupra acestor substane ce se degradau rapid datorita fenomenului de radioactivitate.
Astfel, împreun cu Frederick Soddy de la universitatea McGill, a artat c elemente ca uraniul i thoriul devin elemente
diferite prin transmutaie din cauza fenomenului de degradare radioactiv. La acea vreme se spunea c un astfel de concept ine
mai mult de sfera alchimiei de cât de cea a tiinei, din lipsa dovezilor. Munca sa i-a primit rsplata în 1908 când I s-a acordat
Premiul Nobel pentru chimie.
i-a continuat studiile la universitatea din Manchester, unde a bombardat o foia de Au cu
particule alfa, observând c majoritatea particulelor trec prin foi în timp ce doar una din opt sute se întoarce înapoi. Nu
mica I-a fost mirarea când aa cum afirm el dac bombardezi o foi de hârtie de la cincisprezece cm constai ca particula se întoarce
înapoi .
Concluzia tras de el a fost cea simpl: masa atomic trebuie s se concentreze într-un nucleu mic încrcat pozitiv
în timp ce electronii sunt situai la distan de acesta. A elaborat modelul planetar al atomului a crui original demonstraie
este valabil în zilele noastre.
Ultima sa mare descoperire a fcut-o în 1919, când s-a întors la Universitatea Cambridge
i l-a succedat pe J. J. Thompson: alterarea artificial a structurii nucleare i atomice.
A bombardat nitrogenul cu particule
alfa i a observat c se produce un element diferit: oxigenul.
În 1937 moare iar osemintele îi sunt depuse la cimitirul
Westminster, alturi de cele ale lui Sir Isaac Newton.
|
