Femei in radiologie

Pornind de la concepia biblic în care se spune c femeia reprezint a aptea coast a brbatului i c ea trebuie s se supun brbatului, secole de-a rândul femeile au fost marginalizate. Nu puine au fost cele care s-au remarcat într-o lume guvernat de brbai. Aa se face c ele erau din ce în ce mai necesare deoarece au dovedit caliti care le lipsesc brbailor. De aceea, la puin timp dup descoperirea radiaiilor x i punerea lor în slujba omenirii, a aprut necesitatea de cadre competente care s fac fa cerinelor tot mai crescute ce se impuneau. Prin urmare în 1890 s-a înfiinat Societatea Lette-Berlin care i-a propus s consolideze imaginea unei noi cariere pentru femei, aceea de tehnician radiolog medical.
Femei bine pregtite profesional s-au impus i în radiologie devenind aproape indispensabile. Numrul lor a crescut la aproape 8000 de-a lungul timpului i au putut fi gsite în practic în posturi de tehnician medical radiolog, asistent radiolog, sor de radiologie, bacteriolog, asistent i tehnician de laborator ortopedic, analist chimic, chimiotehnician, designer, fotograf verificator de metale i metalograf.

MARIE KUNDT meniona în revista Asistentul tehnic la institutul medical ,Stuttgard 1928.:
Institutul fotografic al Societii Lette din Berlin înfiinat în 1890 sub conducerea directorului Schultz-Hencke, a încercat la scurt timp dup descoperirea lui Röntgen în 1896 s pregteasc studente inând la specializarea lor ca ajutor tehnic în practic, în care fizicianul învinge în lupta cu razele x: ele s-au familiarizat cu tehnica fotografic, executarea pe filme radiologice, developarea i tratarea negativelor i efectuarea de copii, studentele ar fi trebuit s învee s utilizeze instrumentele necesare efecturii radiografiilor. Acesta a fost primul pas fcut de femei în radiologie. În jurul anului 1959 în timpul celui de-al 9-lea Congres Internaional de Radiologie de la Münich la care participau 24 de ri s-a propus înfiinarea unei societi internaionale menit s promoveze instruirea i educarea tehnicienilor medicali angajai în clinicile radiologice i s promoveze dezvoltarea la nivel global a tehnologiilor radiomedicale. Aa se face c în 1962 ISRRT (Societatea Internaional a Radiologilor i Tehnicienilor Radiologi) a fost fondat, fiind alctuit din 15 societi membre. Preedintele societii era Dien van Dijk din Maastricht, Olanda. În 1990, ISRRT a numrat 55 de societi membre.

DIEN VAN DIJK s-a specializat profesional sub îndrumarea profesorului Bouwers i profesorului van der Plaats.În 1936 a devenit asistent ef a profesorului van der Plaats la Spitalul Sf.Ana din Maastricht, Olanda. S-a implicat în dezvoltarea tehnologiei radiologice ajutându-l pe profesorul Bouwers care a îmbuntit tubul anodic rotator i profesorul van der Plaats care a dezvoltat röntgenoscopul. Aflat în serviciul celor doi mentori ea a colaborat strâns cu Departamentul de Cercetare Philips. Când s-a înfiinat Societatea Tehnicienilor Radiologi în 1950, cunoscându-se eforturile sale a fost desemnat prima preedint.
Ea a fost membr onorabil a numeroase societi naionale fiind premiat în 1986 de Societatea Radiologic Polonez.
Împreun cu prietena sa Kathleen Clark a propus înfiinarea unei societi internaionale de radiologie.

KATHLEEN CLARK s-a nscut la Londra în 1898. A absolvit un curs pregtitor la Spitalul Guy în 1921 cu un Examen Final de Calificare primul de acest gen înfiinat de Societatea Radiologilor.
În 1922 s-a angajat ca asistent radiolog la Spitalul Prinesa Mary din Margate. apte ani mai târziu a devenit asistent ef la Spitalul Regal Nordic din Londra. Datorit lipsei de informaie ce exista printre asistenii radiologi ai acelor timpuri, ea a început s fondeze coli i s introduc cursuri de specializare. Între 1935 i 1937 a fost preedinta Societii Radiologilor. În cooperare cu Ilford a înfiinat Departamentul Radiologic Ilford. Obiectivul societii era s pregteasc o arie cât mai mare i la standarde cât mai ridicate de radiologi i fotografi medicali.
A publicat în 1939 un manual intitulat Pozionarea în radiografie. În 1958 a fost numit membr onorific a Institutului Britanic de Radiologie, acesta fiind i anul în care s-a retras din conducerea Societii de Radiologie Ilford. S-a mai implicat în fondarea ISRRT împreun cu prietena sa Dien van Dijk. S-a stins din via în 1968.

LISA FALK i-a început cariera ca asistent în 1928. Nemulumindu-se cu atât, ea urmeaz nite cursuri de specializare în radioterapie la Copenhaga i se dedic în totalitate acestei meserii. i-a îmbuntit pregtirea sub îndrumarea profesorului Chaul de la Charité (Berlin), profesorului Holfelder (Frankfurt) i profesorului Holthusen (Hamburg). În 1933 a organizat mai multe cursuri de pregtire pe tot teritoriul Scandinavei. Ei i se datoreaz existena Societii Daneze a Asistentelor de Radiologie. Sub conducerea ei, aceast societate a fost una dintre membrele fondatoare ale ISRRT. A fcut parte din comitetul de conducere al ISRRT i s-a implicat activ mai mult de 10 ani.

MARION FRANK i-a început cariera profesional ca radiolog la Spitalul Regal Nordic din Londra în 1939. În 1941 obine prima diplom (MSR) la Infirmeria Vestic din Glasgow. Se specializeaz un an la Montreal, Canada i în 1949 se întoarce la Londra, unde obine un post de superintendent radiolog la Spitalul Middlesex. Asemenea colegelor sale, observ lipsa de pregtire în domeniul radiologiei al cadrelor i înfiineaz i conduce o coal de radiologie la Spitalul Middlesex. Între 1961 i 1973 a fost membr a Consiliului Societii Britanice a Radiologilor iar din 1967 devine i preedint a acestei societi.
Între 1964 i 1973 este preedint a ISRRT din Europa i Africa. A condus ca preedint i comitetul de pregtire al ISRRT. De asemenea, a organizat numeroase seminarii internaionale. Pentru munca ei a fost premiat cu Ordinul Imperiului Englez în 1981. Colegiul Regal al Radiologilor este una dintre multele societi care au numit-o membr onorific.
În 1995 a primit Medalia de Aur cea mai înalt distincie a Societii i Colegiului Radiologilor.

MARIE CURIE i IRNE JOLIÔT CURIE. Motenind pasiunea mamei sale pentru tiin în general, i pentru fizic chimie, în special Irne Joliôt Curie (1897-1956) i-a început studiile la Sorbona la numai 17 ani. În timpul Primului Rzboi Mondial i-a sprijinit mama în organizarea unui serviciu de radiologie. A mers la primele spitale militare situate în prima linie i a lucrat cu aparate de radiologie. În 1953 i se acord Premiul Nobel în chimie ei i soului su Frdrich Joliôt pentru descoperirea fenomenului de radioactivitate artificial. În1937 primete postul de profesor emerit la Sorbona, iar în 1946 funcia de director la Institutul Radiului din Paris.
Dup terminarea celui de-al II-lea Rzboi Mondial s-a implicat în lupta pentru controlul energiei atomice. Datorit acestei activiti i se decerneaz postmortem Premiul Nobel pentru pace.
Desigur c exist o mulime de femei care au avut o carier strlucit în radiologie prin înfiinarea de societi i redactarea de lucrri menite s aduc lumin acestei tiine, îns eu m-am limitat la a meniona doar câteva dintre ele.

4.2.PIONIERII RADIOLOGIEI

LEONIE MOSER (1897-1956 )
De origine evreiasc a fost printre primele asistente care au avut succes în acest domeniu. Doctor Kurt Walter i-a publicat biografia într-o carte. S-a specializat ca tehnician radiolog medical la Spitalul de Cantonament Glarus din 1918 pân în 1920. A lucrat ca asistent executiv de diagnostic la Institutul Rudolf Schinz de la Spitalul de Cantonament din Zürich.

ELISABETH FLEISCHMANN (1859-1905)
Cunoscut în literatura de specialitate ca fiind prima femeie care a avut propriul laborator de radiologie. A fost unul dintre cei apte copii ai unor emigrani austrieci, care s-au mutat la San Francisco. Aici a urmat cursurile primare apoi a învat contabilitate contribuind la supravieuirea familiei sale. Dup moartea mamei sale, a gsit de cuviin s se mute la sora sa care era cstorit cu un fizician. Doctor Wolf, soul surorii sale i-a inspirat entuziasmul su privind descoperirea lui Röntgen.
În 1896 urmeaz un curs de electricitate cu durata de ase luni iar dup terminarea acestui curs cumpr cu sprijinul tatlui ei un aparat radiologic cu fluoroscop. Se asociaz cu cumnatul ei i verific funcionalitatea aparatului, fotografiind fiecare obiect. Din cauza lipsei de protecie au aprut primele semne ale unei radiodermite acute. Realizrile sale obinute în laborator au fcut-o ca în timpul rzboiului dintre Spania i America s-i ofere serviciile tuturor celor care aveau nevoie. Astfel cu ajutorul aparatului su localiza corpurile strine din membrele soldailor. Fascinat de binele fcut de ea oamenilor s-a dedicat în totalitate radiologiei documentându-se cât mai mult i lucrând câte 12 ore pe zi. A fcut parte dintre primii 42 de membrii ai Societii Americane Röntgen.
În 1903 a fost nevoit s-i întrerup munca din cauza radiodermitei care s-a instalat la nivelul mâinilor. În 1905 ianuarie i s-au amputat mâinile dar comarul nu se sfârete aici ci în august când moare din cauza unui cancer indus de radiaiile acumulate.

4.2.1.ÎNTÎIA JUMTATE A SECOLULUI XX
ANABELLE DAVENPORT a fost prima femeie radiolog de la Universitatea din California - San Francisco. A predat subiecte de radioterapie i radiodiagnostic, îns, niciodat nu a promovat ca profesor.

LEDA J.STACY a urmat medicina la Colegiul Medical Rush 1905. Între 1915 i 1919 lucreaz ca radiolog i radioterapist la Spitalul de Radium din San Francisco. Public o serie de lucrri tiinifice privind tratamentul cancerului obstetrical.

FLORENCE CONSTANCE STONEY a urmat coala de Medicin din Londra în 1898, apoi s-a specializat ca anatomist la aceeai instituie. Neavând nici o perspectiv de a obine o catedr la acest institut a urmat radiologia în 1902. În acelai an se stabilete la Institutul de Radiologie al Spitalului Regal Liber din Londra. În ciuda tuturor obieciilor, ea a fondat i a condus o secie cu 135 de paturi în timpul Primului Rzboi Mondial, în Belgia. S-a întors la Londra i a fost prima femeie numit director al seciei de radiologie al unui spital militar.

RUTH INGRAHAM absolvent a colii de Medicin din New York în 1914. Este numit director al seciei de radiologie în 1919, fiind prima femeie din America ce a deinut o astfel de funcie.

GISELA VON POSWICK în 1897 la vârsta de 16 ani emigreaz din Germania în SUA. Urmeaz facultatea de Medicin (1911) de la Colegiul Medical din Pennsylvania. Între 1916 i 1918 lucreaz ca radiolog la Spitalul Hannemann din Scranton. În 1918 îi deschide propriul laborator de radiologie fiind prima femeie fizician din SUA care a avut propriul echipament radiologic. În 1916 devine membr a Societii de Radiologie din America.

ALBERTA LUCILLE HART este o femeie mai puin obinuit. Confruntându-se cu ideologia atât de crud a Spitalelor din Oregon, unde a urmat i Universitatea de Medicin, precum c femeile erau interzise în radiologie, ea i-a schimbat sexul i i-a urmat visul. În ciuda noii sale identitii, Alan Lucill Hart s-a cstorit cu o femeie în 1925. A avut succes în domeniul radiologiei i radioterapiei i chiar a scris o carte de radioterapie.

ZOE ALLISON JOHNSTON în 1911 termin facultatea de medicin de la Colegiul Medical din Pennsylvania iar în 1935 devine prima preedint a Societii Americane a Radiului.

ANNA HAMANN personalitate marcant a radiologiei se nate pe 14 iulie 1894 la Hamburg-Germania. La 20 de ani se înscrie la Universitatea Maximilian din Münich. Este respins la examenul preliminar de profesorul
Röntgen dar este acceptat dou luni mai târziu. În 1924 ea a absolvit facultatea cu magna cum laude, teza sa tratând bazele biologice ale terapiei cu radium. Dup terminarea Colegiului devine asistent a profesorului Holthusen la secia de radioterapie a Spitalului Sf.Gheorghe din Hamburg. Anumite raiuni politice o determin s emigreze in SUA unde devine profesor universitar.
Obine un post de ef de catedr a seciei de radioterapie la Spitalul Evanston din Chicago i ine o conferin la Universitatea Northwestern din Chicago. A fost considerat ca fiind una dintre cei mai buni terapeui ai timpului su. În 7 septembrie 1969 moare datorit unor metastaze pulmonare i ale creierului.

EDITH HINKLEY QUIMBY termin Universitatea din California având doctoratul în fizic. Nivelul ei de pregtire fiind ridicat îi deschide uile i îi permite s obin numeroase premii tiinifice i s fie prima femeie radiofizician numit preedint a Societii Americane de Radium. Colaboreaz cu dr. Gioachimo Failla împreun cu care fondeaz Institutul de Cercetare Radiologic în cadrul Spitalului Memorial din New York.

MELSON BARFIELD-CARTER a fost prima femeie care a pus bazele catedrei de radiologie în cadrul Universitii din Alabama (1946).

MARIA WERKNTHIN (1901-1944) simbol al inteligenei i suferinei are neansa de a cunoate calamitile cele mai oribile ale celui de-al II-lea Rzboi Mondial. De origine polonez s-a nscut pe 21.03.1901 la Kordolovka (Polonia), tatl proprietar al unei plantaii de zahr iar mama englezoaic, studiaz medicina la Kiev i mai apoi în Varovia unde îi termin studiile în 1925. Se angajeaz la secia de radiologie de la Spitalul Woleski din Varovia, unde se specializeaz în diagnosticul radiologic al bolilor de plmân. În ciuda opresiunii cauzate de rzboi ea se hotrte s îi sprijine pe evrei. Se pare c acesta ar fi fost motivul pentru care a fost închis în lagrul de la Auschwitz în 9 septembrie 1943. Aici lucreaz la o clinic unde se molipsete de febr tifoid.
Pe 2 februarie 1944 ea moare împucat la un gard electric al acelui lagr.

SIMONE LABORDE (18831976). Urmeaz medicina la Universitatea din Paris i se specializeaz în pediatrie. Domeniul su de interes se concentreaz asupra igienei i proteciei copiilor.
Cstoria cu fizicianul Albert Laborde care era asociat lui Pierre Curie o determin s studieze fizica radiaiei i s se implice în radio biologie i tratamentul creierului. Devine asociat a Mariei Curie, împreun cu care trateaz rnile din timpul rzboiului folosind terapia cu radium. Dup terminarea rzboiului ea fondeaz un Centru de Cercetare i Tratament al Cancerului la Villejuif împreun cu profesorul G.Roussy al crui nume va servi la denumirea institutului mai târziu. Se implic în studiul radiosenzitivitii tumorilor maligne.
Studiile întreprinse de ea o promoveaz în postul de secretar general al Asociaiei Franceze a Cancerului timp de 14 ani, între 1960-1974. Este numit ofier al Legiunii de Onoare i cavaler al Ordinului Leopold. A strlucit i în politic prin lupta ei neobosit pentru drepturile femeii atât pe plan profesional cât i social, înc din 1935. Doleanele ei s-au rezolvat abia dup venirea la conducere a Generalului de Gaulle.

SIMON SUZANNE(19011982) este cunoscut în literatur ca personalitate de renume a radiologiei. Despre ea se tie c a fost absolvent a Universitii Libere din Bruxel i asistent a profesorului Murdoch la Centrul de Cercetare a Concernului, în cadrul aceleiai universiti în 1928. S-a specializat în terapia cu radium în SUA, Germania i Frana.
A fost printre primii oameni de tiin care au intuit efectul catastrofal produs de radiaii asupra feilor. În 1938 este numit confereniar al universitate iar dup terminarea celui de-al II-lea Rzboi Mondial ef a Institutului Bordet.
Domeniul su de referin fiind cel al cancerului, ea înfiineaz o reea de consultaie naional a pacienilor suferinzi de cancer în cadrul creia promoveaz importana supravegherii acestor pacieni pe parcursul întregii vieii. Ca un omagiu adus muncii sale, Universitatea din Bruxel îi acord în 1980 premiul Louise Bernaux.

CHARLOTTE-JULIETTE BAUD (1899- ) a fost asistent a lui Claude Begand la Institutul Radiumului din Paris. În colaborare cu el fondeaz coala Parizian de Terapie Brahial.

4.2.2.A DOUA JUMTATE A SECOLULUI XX

ALICE ETTINGER îi începe studiile în Germania sub îndrumarea profesorului Hans Heinrich Berg din Frankfurt. Devine asistent a lui i este trimis într-un schimb de experimente la Boston în 1932. Se stabilete în America iar în 1959 primete o catedr de radiologie la New England Medical Centre. A fost deintoarea a numeroase premii.

LUCY FRANK SQUIRE este numit profesor de radiologie la New York Health Science Centre în 1970. Propune un program de pregtire pentru studeni i asisteni medicali iar în 1987 primete Premiul Marie Curie al Asociaiei Americane pentru Femei Radioloage.

ELEANOR MONTAGUE s-a evideniat în radiologie prin metodele de tratament propuse de ea privind mastocarcinoamele. Deintoare a numeroase premii ea a fost admis în 1933 la Texas Women s Hall of Fame.

LIANE B.RUSSEL a studiat efectul mutagen al radiaiei asupra mamiferelor la Oak Ridge SUA. Cercetrile sale de o importan covâritoare reprezint astzi bazele estimrilor genetice ale radiaiei asupra omului. În 1973 oraul Remscheid îi acord Premiul Placa Röntgen.

ANDRÉE DUTREIX îi concluzioneaz studiile la Universitatea la Sorbonna din Paris asupra fizicii. Conduce Spitalul de Radiaii de la Villejuif ca profesor de fizic medical. În 1979 devine membru corespondent al Societii Germane Röntgen. Principalul ei scop a fost s pun bazele fizicii medicale în Frana, motiv pentru care oraul Remscheid a gsit de cuviin s-i acorde Premiul Placa Röntgen în 1986.

THÉRÈSE PLANIOL aparent condamnat s devin un om srac fr nici o ans de a se realiza în via din cauz c a fost un copil al strzii fiind abandonat de propria mam chiar la naterea sa pe 25.12.1914 la Paris; a învins nedreapta soart în momentul în care a fost acceptat ca student la medicin. Dup terminarea studiilor a lucrat ca asistent de laborator. i-a adus contribuii importante în radiologie prin cercetarea fcut asupra aplicaiilor cu substane de contrast i diagnostic cu ultrasunete. A fost considerat întemeietoarea tehnicii Doppler pe care a perfecionat-o împreun cu colegii si la Clinica Universitar de Radiologie din Tous.

ANNA VASILIEVNA KOZLOVA reprezentant a URSS i-a adus o contribuie important în radiologie fiind considerat pionier. S-a nscut în 1906 în fosta URSS. A urmat facultatea de medicin la Voronezh. i-a fcut stagiul în mai multe orae din Uniunea Sovietic. Din 1931 se specializeaz în radioterapie la Institutul de Cercetare Radiologic Kharkov. Apoi lucreaz ca radiolog la Institutul de Radiologie i Oncologie Tashkent din Uzbekistan. Cariera sa tiinific începe îns în 1945 când este numit ofier tiinific la Institutul de Cercetare Radiologic din Moscova.
Ca i confereniar de universitate, ea îi scrie teza de doctorat privind terapia tumorilor avansate pe care o prezint în 1948. Teza este recunoscut ca fiind o lucrare deosebit de interesant i îi aduce numirea ca profesor de radiologie la universitate. A fost prima femeie ce a obinut un astfel de post din Rusia. Dar succesul ei nu se termin aici i, între 1959-1964 ea prezideaz comisia pentru boli datorate radiaiilor de la Institutul Central de Studii Postuniversitare din Moscova. Între 1975-1980 înfiineaz i conduce ca profesor universitar prima clinic de radiologie din Rusia; totodat devine i membr a Comitetului tiinific din cadrul Ministerului Sntii din URSS.

MARIA EMILIA SYLVESTRE s-a nscut în Lisabona - Portugalia pe 23 octombrie 1937. A urmat facultatea de medicin din Lisabona unde a dezvoltat o adevrat pasiune pentru radiologie, radioterapie i medicin nuclear. A devenit profesor universitar i apoi a Comitetului pentru tiin i Resurse Tehnice a Ministrului Sntii din Portugalia. În 1987 organizeaz cel de-al II-lea Congres European de Radiologie ce s-a inut la Lisabona.

VIKTORJA MARINSEK-CIRIN-SAIN reprezentant a Europei de Est pe 20 noiembrie 1925 în Slovenska Bistica-Slovenia. Studiaz medicina la Universitatea Zagreb între 1945-1952. În 1965 îi d doctoratul cu tema Duodenografia ipotetic i obine un post la Institutul de Radiologie al Universitii din Zagreb.
Promoveaz în 1979 ca i confereniar iar în 1985 devine profesor universitar de radiologie la Universitatea din Zagreb unde i conduce secia de tomografie computerizat abdominal. A murit în 1996 la Zagreb.

NADA BESENSKI nscut pe 2 septembrie 1943 în Kaprina, Croaia, ea studiaz medicina la Universitatea din Zagreb i promoveaz în 1979 cu teza Angiodensimetria arterei carotide interne.
În 1987 devine profesor universitar. În aceast calitate, ea a condus secia de neurologie al Institutului clinic pentru diagnostic i Radiologie Intervenional din cadrul colii Medicale a Universitii din Zagreb.
Ea este secretara Societii Croate de Radiologie, fondator i preedint al departamentului de Neurologie din cadrul acestei societi i ca delegat naional în Societatea European pentru Neurologie.

4.3.VICTIME

Urmtoarele nume sunt trecute pe piatra comemorativ ce se afl în faa Spitalului St. Georg din Hamburg în memoria celor ce au pltit cu viaa pentru radiologie, pasiune pe care au pus-o în slujba omenirii.

AGNES ELISABETH RAASCHOU-NIELSON (1876-1935) a fost asistent i administrator al seciei de radiologie la Spitalul Reichshospital din Copenhaga Danemarca mai mult de 14 ani. A suferit de o radiodermit acut localizat la nivelul mâinilor. A murit de anemie aplastic dup ce a zcut la pat aproape 7 luni.

HELGA SCHUMACHER (1885-1930) a lucrat ca asistent în cadrul aceluiai spitalul. Munca sa a constat din efectuarea preparatelor din radium necesare în tratamentul pacienilor între 1918-1929. A murit dup 13 luni de suferin, de leucemie mieloid.

SORA BLANDINA (1871-1916) A cunoscut suferina în adevratul sens al cuvântului. S-a nscut în Rhineland-Germania ca Maria Ridder. Din 1848 a lucrat ca radiolog la Spitalul Burger din Cologne-Germania.
Susinea pacienii nervoi i copii fr nici o protecie în vederea unor bune radiografii. De asemenea, se spune c ar fi controlat gradul de putere al aparatului radiologic punându-i mâna în spatele ecranului. Boala nu a întârziat s apar i la scurt timp s-a instalat un cancer de piele la nivelul mâinilor care au devenit umflate i roii din cauza expunerii îndelungate la radiaii x. Rând pe rând i s-a amputat fiecare deget, apoi ambele mâini i apoi ambele brae. Îns comarul a continuat i în 1915 au aprut primele dificulti în respiraie. La nivelul prii stângi a plmânului s-a constatat o umbr extins i de asemenea o ran care se întindea tot mai tare pe spate. Pe 22 octombrie 1916 se stinge din via dup mai multe luni de suferin.

MARTHA WICHELHAUS (1910-1935) a lucrat ca asistent de laborator la Departamentul de Cercetare Chimic din Offenbach, Germania. S-a mutat la laboratorul de Radio-chimie din Frankfurt. Lipsa proteciei a resimit-o curând fiind intit la pat aproape 2 ani i murind de induraie pulmonar.

MARGARETHE BOULIE (1897-1934) de origine francez, lucreaz din 1924 ca asistent de radiologie la Institutul Bolilor de Cancer Rennes, Frana. Moare datorit unui înalt grad de anemie, fiind i ea una dintre victimele necrutoarelor radiaii x.

DUCESA DE BRANCAS (1898-1936) a studiat medicina la Paris ca radiolog. Dup cstoria cu ducele de Brancas, ea a continuat s lucreze fcând diverse improvizaii pe aparatele radiologice. Aceste improvizaii
i-au adus atât prestigiu cât i moartea datorit unei radiodermite acute.

IRNE JOLIÔT-CURIE (1897-1956) la 17 ani intr la Sorbona-Paris, Frana. O ajut pe mama sa în munca depus la Crucea Roie din timpul Primului Rzboiului Mondial i apoi lucreaz ca asistent la Institutul de Radium. Îi d licena de dizertaie asupra Radiaiei Alpha a poloniului i împreun cu soul ei descoper radioactivitatea artificial.
Atingerea fr nici o protecie a elementelor radioactive îi cauzeaz o leucemie care o îndreapt cu pai repezi spre moarte.

SISTER GLOSSINDE (1873-1927) la vârsta de 29 de ani a devenit radiolog i asistent a dr. Marc Reiss în cadrul Institutului de la St.Blandina-Metez, Frana. A ignorat regulile de protecie împotriva radiaiilor i a contactat un cancer care s-a localizat la nivelul membrelor superioare. Cele 7 operaii nu i-au fost de nici un folos.

MARIE CURIE (1867-1934) eminent om de tiin, cea al crei nume i-a gsit ecoul în toat lumea, a pltit cu viaa pasiunea sa pentru radioactivitate. Nenumraii ani de munc asidu pe care i-a consacrat izolrii de substane pure din amestecuri de pehblend i-au produs afectri deosebit de grave ale pielii, organelor hematogene i în final moartea.

ELISABETH FLEISCHMAN (1859-1905) de origine austriac, prinii si au emigrat în Eldorado, California i-a adus o contribuie important în radiologie. În 1897, în asociere cu cumnatul su începe s studieze radiaiile x mai îndeaproape. Cu timpul a contactat o inflamaie ca un neg la nivelul degetului arttor era primul semn de cancer datorat radiaiilor x.
Inflamaia s-a agravat devenind dureroas i prezentând semne de arsur în aa fel încât a fost nevoit s-i amputeze degetul, apoi mâna, apoi tot membrul superior. În vara anului 1905, mai precis pe trei august se stinge din via având multiple metastaze pleuro pulmonare. Moartea a survenit atunci când a crezut c a învins în lupta cu cancerul.

BLANCHE WIEDMANN (necunoscut-aprilie 1906) se pare c a lucrat ca asistent de radiologie la Spitalul Salpetrière, Frana. Se crede c ar fi fost printre primele victime ale radiologiei franceze.

ELLEN CLARK (necunoscut-1921) a lucrat la Spitalul Midlesex, Londra, unde fcea radiografii copiilor suferinzi de microspori. A murit din cauza unor arsuri ciudate localizate la nivelul mâinilor i braelor dup 35 de ani de munc.

ZORA ZEE(1895-1947)s-a nscut în Croaia - insula Krk. A studiat la Institutul Profesor Guido Holzknecht din Austria. Dup terminarea studiilor se angajeaz ca tehnician radiolog medical la Stiftsspital din Zagreb, Iugoslavia. Moartea sa a survenit dup 15 ani de munc, fiind cauzat de un grad înalt de anemie acut.

HILDE MAIER-SMEREKER (1893-1945) a absolvit Universitatea din Viena, Austria i apoi s-a angajat ca radiofizician la Institutul Radiului de la Academia de tiin din Viena. Se transfer în aceeai calitate la secia de radiologie a Spitalului Lainz, Viena, unde efectueaz studii asupra dozimetriei. În 1943 urmeaz cariera universitar, iar 10 ani mai târziu se îmbolnvete de un cancer al sângelui i moare în 1954.

MARIE LEONTINA MIKYSKOV (1896-1942) de asemenea, a fost radiolog la secia de radioterapie a Spitalului Naional din Cehia. Decesul su a survenit în urma unui cancer de piele.

FULGENCIE SUMSALOV (1882-1936) a lucrat ca radiolog în cadrul seciei de radiologie de la spitalul Land-Olomona, Cehia. La 54 de ani i se face o extracie dentar, în urma creia sângerarea nu a putut fi oprit. Cauza morii a fost leucopenia avansat.

I.NADAI (1902-1948) radioloag la Spitalul din Budapesta, Ungaria. Asista iradierile interstiiale în terapia ginecologic, mai precis se ocupa cu efectuarea unor mulaje de radium pe care le aplica pacientelor. La 30 de ani s-a plâns de neregulariti menstruale constante. Mai târziu acestea aveau s-i induc un grad înalt de anemie i moartea.

FUMIYO SCHIMADZU (1902-1967) urmeaz medicina la Colegiul Medical al Femeilor din Tokyo. A avut o carier ascendent devenind în 1929 membr a Departamentului de Radiologie din cadrul aceluiai colegiu, iar în 1942 profesor universitar i director al acestui departament. În 1967 moare datorit unei leucemii mieloide subacute.